miercuri, 12 septembrie 2012

Echilibrul pe plan social

Am revenit.     Acum ma simt mai energica ca niciodata, si poate fac anumite schimbari la stilul in care scriu articolele pe blog. Am fost intr-o vacanta acceptabil de lunga, in care m-am umplut de energie si entuziasm.

A fost o vacanta placuta, care mi-a adus realizari, prieteni noi, distactie multa si alte lectii pretioase care ma vor ajuta in viata.

Am citit si cateva carti bune, care m-au "mangaiat" pe suflet prin noul pe care mi l-au dezvaluit.
Am citit si articole si e-mailuri... Hei, dar ce fac aici? Prea mult am scris despre ce am facut EU.

Nu asta conteaza.

Ceea ce conteaza este o opinie care mi-am format-o si s-ar putea sa fie utila cuiva.

Exista o parte din autorii cartilor de dezvoltare personala care sustin ca ne este foarte util si sanatos sa spunem ce avem pe suflet, sa ne descarcam de tot "bagajul" emotional ce il caram in spate, sa dezvaluim celorlalti ce ne doare. Aveau dreptate. Intr-adevar, nu este deloc sanatos sa pastram totul in noi, am putea ajunge depresivi. Nu-i de glumit. Depresia este o boala ca oricare alta. Sunt oameni, care datorita depresiei ajung sa nu se mai preocupe de ei si sa moara. Exista, stiu un caz real.

Bun.

Acum, exista o alta parte, care sustine ca daca vrei ca ceilalti sa se simta bine in prezenta ta, nu te plange, si nu dezvalui problemele tale. Ei spun ca oamenii sunt cel mai tare interesati de propriile probleme, nu le pasa si de problemele altora. Nu le pasa de tine si de ce ai patit TU, le pasa de ce au EI pe cap.
Sunt de acord si cu sustinatorii acestei opinii. Le inteleg perfect punctul de vedere. Sunt satula de oameni care incontinuu se plang, si nici macar nu se gandesc cu propriul capsor la solutii.


Insa, am ajuns sa am o dilema. Cum se poate sa inteleg doua opinii CONTRARE, si sa fiu si de acord cu ambele?


Simplu.


Ei nu au explicat un lucru.
Aceste afirmatii sunt absolut utile pentru o relatie buna intre oameni, insa trebuie sa existe o legatura intre ele. Trebuie combinate!
Problema e ca, excesele dauneaza. Daca vom vorbi excesiv de mult despre propriile probleme, si vom dramatiza pe deasupra, in mod normal vom indeparta si pe cea mai toleranta persoana.

Pe de alta parte, daca ne vom abtine total de la a dezvalui ceva din viata nostra (un alt exces, insa a celui de-al doilea concept) atunci s-ar putea sa incurajam interlocutorul sa vorbeasca doar despre el si sa ne doara pe urma capul (mai ales daca acesta se vaita mult) sau sa ii dam impresia ca nu avem nimic interesant de zis, sau ca in viata noastra nu se intampla nimic, ori mai rau, sa pastram toata frustrarea si toate problemele in noi, ca pe urma sa ajugem la casa de nebuni, si sa ne para rau ca nu am cerut macar sfatul in legatura cu problemele noastre.


Aici iarasi intervine ideea de echilibru, care dupa cum spuneam in articolele anterioare, este vital in viata omului,

Un dezechilibru in viata sociala poate aduce tristete, singuratate, depresie, ura, resentimente, dusmanii.

De aceea e esential sa intelegem mesajul ascuns al unor sfaturi, si la fel de important este sa facem legaturi intre informatii si sa pastram mereu un echilibru pe fiecare plan al vietii.


(^.^)





Pentru cei curiosi