Dilema 1 - Tot ce tine de fizic si sanatate

Cand ma refer la fizic, imediat ma gandesc la aspect. Probabil oricine se gandeste la aspectul placut : kilograme putine, forme frumoase, miscari gratioase, un chip de invidiat, un mers de manechin, o atitudine increzatoare, in detrimentul unui corp pe care atarna grasimea, a unei posturi neglijente, a unor miscari pline de nesiguranta, a unui chip plin de defecte, a unui mers dezechilibrat, a unei atitudini submisive.(aici ma refer la ambele sexe)

Asadar, ceea ce conteaza pentru a ne face o prima impresie despre cineva este felul in care arata, adica cat "credit acorda" ingrijirii propriului corp.  E drept, pe parcurs putem sa devenim prieteni foarte buni cu persoane mai putin aspectuase, insa prima impresie ramane infatisarea unei persoane. Toata lumea stie acest lucru, nu-i asa? Asa ca ne concentram mai mult pe felul in care aratam, pentru a creea o impresie buna. Hainele pe care le alegem, atitudinea pe care o avem si greutatea corporala, pe care incercam sa o "controlam" in functie de un etalon. Desigur, asta nu ne iese de fiecare data si aici se instaleaza dezechilibrul.




Ne axam pe faptul ca trebuie sa aratam intr-un fel pentru a crea o impresie buna, insa uitam de ceea ce conteaza cu adevarat. Ce conteaza cu adevarat? SANATATEA noastra. Daca ignoram acest aspect, ajungem sa tinem dieta pentru ca ne-am ingrasat cu 20kg, dieta drastica nu altceva, sa scapam cat mai rapid. Avem vointa pentru asta, ajungem la greutatea la care ne-am propus, suntem in culmea extazului. E super! Peste o luna, ne e pofta de ceva ce nu ne-am permis multa vreme, si luam o bucatica, doar una...dar nu e de ajuns, ne mai trebuie, e tare buna ciocolata. Daca am ajuns la greutatea la care ne-am propus ca trebuie sa ajungem, ce mai conteaza daca mancam azi o ciocolata, e ca un ragaz. Pe urma gata, nu mai punem mana pe dulciuri. Urmatoarea zi: "E sambata, am pofta de ceva dulce, imi permit de data asta! Cine tine regim sambata?" si tot asa... Pana cand constatam ca toate kilogramele de care am scapat candva, au reaparut intr-un timp record. Si ne apucam din nou de "dieta" sau infometare si ciclul continua. Dar adevaratele probleme inca nu s-au aratat cu adevarat. In tinerete organismul este destul de puternic, incearca sa se adapteze, sa faca fata multitudinii de schimbari si pare ca nu este deloc afectat. La unii s-ar putea sa fie afectat deja din tinerete, aparitia ulcerului gastric si alte astfel de boli ale stomacului,afectiuni ale intestinelor, sau chiar ale rinichilor. Sa exemplific. Pentru a creea un echilibru in organism, cel mai bine e sa mancam variat si sa facem miscare. De ce spun asta? Inseamna ca trebuie sa mancam si ce nu ne place si sa mancam mai putin din ce ne place? Intr-un fel da. Insa lipsa mancarurilor dupa care suntem innebuniti nu ne va afecta mult daca stim cu ce sa le inlocuim. 




Sa spun o scurta povestioara, din experienta mea. Acum cativa ani, ma alimentam destul de aiurea. Mancam trei mese pe zi, insa nu uitam de bunele dulciuri: ciocolata, prajituri, inghetata, ursuleti Haribo, de cafeaua zilnica cu mult zahar, de sucurile acidulate, de gramajul mare de paine si alte fainoase. Uitam de ce e mai important: apa. Lichidele ce ajungeau intamplator in organismul meu proveneau de la rosii si de la sucurile acidulate, care imi satisfaceau pofta de dulce, atat. Anii au trecut in acelasi ritm. Mai multe dulciuri, mai putina mancare si si mai putina apa.Totul era ok, exceptand lipsa de energie si aparitia unor kilograme in plus care imi rotunjeau un pic corpul. Nimic alarmant incat sa iau masuri.




Ceea ce nu stiam la vremea aceea, ca in tot acest timp, eu "hraneam" sau rinichii mei "produceau" o pietricica. De care nu stiam si chiar daca as fi stiut, nu ma afecta cu nimic prezenta ei. Dar neglijenta se plateste la un moment dat. Sunt pasionata de psihologie si dezvoltare personala. Am citit carti, articole, am vizionat materiale video, documentare, am discutat cu persoane pasionate si persoane specializate pe domenii diferite, in care simteam si inca simt ca trebuie sa ma dezvolt. Si acum continui aceasta calatorie.




In fine, ceea ce vreau sa spun este ca m-am reapucat de sport. Dupa o pauza de aprox 6 ani. De unde sportul acum 6 ani era ceva facut din obligatie, si ceva ce priveam cu ochi dusmanosi, acum e ceva ceea ce fac din placere si ma umple de energie pozitiva, eliberandu-ma de energia negativa. A fost un pas mare si bun. La fel, am facut mici schimbari si in alimentatie: dulciuri mai putine, inlocuite cu fructe, un mar pe zi obligatoriu, mancat din placere, savurat pana la ultima imbucatura.


Cele trei mese pe zi au ramas, micul de jun neaparat, dimineata consum cat mai multi carbohidrati si zaharide iar dupa masa proteine. Adica inainte de masa imi permit sa mananc ceva dulce, pentru ca se consuma, fiind activa, iar dupa masa ceva hranitor, la pranz legume, seara carne,lactate. Si apa incepusem sa beau mai multa decat de obicei. Eram tare hotarata si stiam ca un obicei vechi se poate inlocui cu unul nou.


Si mai stiam ca un obicei nou se instaleaza in medie, la oameni, in aproximativ 30 de zile. Asa ca ce am facut? Mi-am luat un set de biletele colorate si am spus: (era spre 6 seara) in urmatorul moment incep incalzirea, ceea ce consta in exercitii fizice lejere de incalzire a fiecarei portiuni a corpului. Si asa am facut. Totul incet fara graba, zece exercitii pt fiecare portiune a corpului. Dupa asta urma sa scriu pe biletel data din ziua respectiva.

Si asa am hotarat sa fac zilnic sport, avand motivatie, sa scriu zilnic pe biletel data, sa nu lipseasca nicio zi, sa se adune pentru inceput 30 de zile in care am facut sport, deci sa se instaleze un nou obicei in locul statului pe canapea. Si am reusit. Pe langa asta, facand aceleasi exercitii, am observat ca nu e de ajuns si am adaugat altele noi. Cu pasi marunti totul decurge normal fara urmari drastice. Dar, nu ma "lepadasem" de tot de trecutul meu nu tocmai sanatos... Intr-o sambata trebuia sa plec din localitate si am spus sa imi fac exercitiile fizice de dimineata (eu le faceam de obicei seara ca atunci aveam timp) pentru ca acasa am si o mica haltera si un aparat pentru abdomen.




Asa am si facut, iar cand am terminat seria de abdomene, m-a apucat o durere intensa, greu de localizat. Tot abdomenul si partea dreapta a spatelui ma dureau teribil. Nici nu stiam pe ce parte sa stau. Insa durerea dupa cateva minute disparuse ca prin miracol. De la durerea aceea insuportabila trecuse o saptamana si eu eram ok, fara nicio problema de sanatate. Continuam cu sportul, alimentatia si beam multa apa. Sambata imediat urmatoare, deci exact peste o saptamana, durerea se instalase din nou, la fel de miraculos cum isi facu aparitia.




Acum, la inceput, nu era la fel de intensa ca sambata anterioara, dar era deranjanta, mai ales pentru ca nu-i cunosteam motivul.Durerea se intensifica asa ca trebuia sa luam masuri. Dupa o serie de “investigatii”, aici vreau sa spun ca m-am dus la spital pentru analize si tot felu,(pot sa spun ca m-am dus cu tot elanul, dispusa sa infrunt orice, doar pentru a scapa de durere)  am descoperit cauza: o piatra la rinichi care  a inceput sa “o ia la vale” pe ureter, iar simplul fapt ca ceva solid a ajuns pe calea pe care normal ar trebui sa circule doar urina, pe un canal foarte ingust, mi-a provocat niste dureri indescriptibile care m-au tinut vreo 6 zile. De sambata pana joi, cand intr-un final am eliminat piatra, care avea dimensiuni mult prea mici decat imi imaginasem.


E tare adevarat proverbul : "Buturuga mica rastoarna carul mare!". Sa fiu sincera, chiar ma rasturnase. Acesta era pretul pe care l-am platit pentru neglijenta mea. Si culmea, nu l-am platit pe loc ci dupa o perioada lunga. Ce am invatat din asta a fost ca trebuie sa fim atenti acum in prezent, pentru ca urmarile din viitor nu vor intarzia sa apara.




Asa ca faptul ca suntem tineri si organismul nostru este atat de puternic incat sa faca fata la toate rahaturile pe cale le mancam este o ILUZIE.




Un exemplu de om echilbrat este o cunostiinta de-a mea, care are 90 si ceva de ani, afost prizonier in Rusia,cand avea doar 17 ani, a fost  hranit cu peste, ovaz si alte alimente hranitoare, pentru a avea randament la munca silnica. De ce a ajuns la aceasta varsta inaintata si nu a avut probleme de sanatate niciodata? Pentru ca de tanar a fost obisnuit cu un anumit stil de viata, mancat ca la carte si miscare zilnica. Acest stil de viata a devenit un obicei, unul bun, care l-a scapat de multe probleme de sanatate cu care se confrunta mare majoritate a oamenilor. 




Asadar, ce este mai important? Sa fim in “forma” acum in present? Sau sa ne creem un stil de viata pe care sa-l respectam forever si sa ne mentina in forma, echilibrati? Am observant ca cel mai bine e sa facem activitati cat mai variate (de la mancat la miscare, carti pe care le citim, oameni cu care intram in contact). Varietatea inseamna echilibru. Varietatea ne scoate din monotonie, instaleaza echilibrul si ne mentine activi.