duminică, 20 mai 2012

Dilema 2: Ganduri si fapte


  Gandul este cel care ne poate duce oriunde dorim. In "Lumea gandurilor" noi suntem stapanii. Fiecare in parte. Prin gand devenim in fractiuni de secunda sefi. Avem abilitatea de a ne imagina ca suntem cei mai tari. Ca totul se invarte in jurul nostru, sau din contra ca suntem atat de mici si nesemnificativi, incat nici nu se stie ce rost avem pe aceasta lume.


  Gandurile ne poarta in zone necunoscute, nedescoperite inca. Ne framantam de unde am venit si unde urmeaza se mergem. In carti, la televizor, pe internet, pe strada, in familie, oriunde putem intalni oameni care pretind ca stiu raspunsul la aceste intrebari, oameni care pun pe seama unor "viziuni", trairi, visuri faptul ca au reusit sa comunice cu o lume necunoscuta. Exista oameni care au experimentat o moarte clinica si au avut anumite "revelatii", oameni care au vazut anumite creaturi, oameni care au meditat cu credinta pentru a obtine anumite raspunsuri. 



Ceea ce nu ne dam seama e ca orice intrebare, produsa de creierul nostru isi are raspunsul generat tot de acesta. Toti expertii au o solutie, care ni se pare necunoscuta, insa de fapt cu totii o cunoastem.



Cu totii stim de ce? si cum? insa, creierul nostru, desi e de n ori mai rapid decat un calculator, are si el limitarile sale. De aceea exista experti in domenii diferite, de aceea exista inventii in domenii diferite, de aceea acelasi om nu este specialist in toate domeniile existente. Oricine are potentialul de a face orice lucru pe acest pamant, dar nu toate lucrurile. Prin lucruri ma refer la diferite domenii.


Oricine are gura, orice vorbitor poate canta, insa nu orice vorbitor care canta, canta melodios, insa canta, are aceasta capacitate. Orice om poate  sa invete sa piloteze un avion, avem maini si picioare, insa nu orice om e expert in asa ceva. 
De asemenea, orice om poate raspunde la intrebari despre viata si moarte, insa nu orice om isi concentreaza imaginatia la maxim pentru a crea cele mai convingatoare povesti stiintifico-fantastice.



Diferite surse spun ca faptele noastre sunt generate atat constient cat si inconstient de catre ganduri. Un gand pozitiv proiectat in viitor ne poate aduce succesul, cum si un gand negativ ne poate aduce esecul. Multi oameni se hranesc cu speranta. Speranta e mereu ceva pozitiv. Cei care spera, desi nu sunt convinsi ca se va imbunatati situatia lor, au parte in viata de mai multe evenimente pozitive decat cei care isi bombardeaza mintea cu mesaje distrugatoare, nesiguranta, negativism. Cei care isi sincronizeaza gandurile cu faptele, au parte de rezultate nu intamplatoare, ci create de ei.

Cand esti indeajuns de optimist incat sa treci la fapte, incat sa indraznesti sa faci ceva, asumandu-ti toate riscurile, atunci cu siguranta in viata ta vor aparea schimbari. Schimbarile pot fi: succese sau esecuri, insa ambele sunt rezultate ale gandurilor si actiunilor tale. Dupa acesti pasi, cei care au succes pot fi:
-fericiti ca au avut succes si vor crede ca nu mai e nevoie sa evoueze incat vor stagna
                                                            sau
-si mai motivati, acum ca au descoperit un ingredient din "reteta succesului"

 iar cei care au suferit un esec pot reactiona astfel:
-vor fi dezamagiti de gandurile si faptele lor, de munca pe care au depus-o de fapt, si vor inceta sa mai faca ceva
                                                              sau                             
-vor fi si mai motivati sa continue, acum ca stiu ceea ce nu trebuie sa faca, adica un ingredient ce este nociv pentru "reteta succesului"







Totul depinde de ce ganduri permite constiinta noastra subconstientului sa genereze, ca actiunile noastre sa ne conduca spre implinire.



Cu totii avem raspunsul la orice intrebare pe care ne-o punem. Oricat am cauta sa il aflam de la ceilalti, tot la acela pe care il stim noi vom reveni. Fiecare are un raspuns diferit la aceeasi intrebare, de aceea putem sa ne incredem in propriul raspuns. Viata noastra e unica si experientele la fel.



Noi suntem cei care avem dreptul sa hotaram ce sa facem si ce nu. Noi traim totul pe pielea noastra, nimeni nu poate simti durerea pe care o simtim noi.




Chiar daca persoane din anturajul nostru au avut aceleasi experiente in trecut pe care le avem noi in prezent, nu mai simt povara acelei intamplari atat de apasator, acum, dupa ce au depasit-o ca atunci cand o aveau pe umeri. 


Trebuie sa fim deschisi la orice se petrece in jurul nostru, insa sa stim sa selectam fiecare informatie, incat sa fie in favoarea noastra, pentru a putea progresa.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu